Cip, microchip si Dale

cipam `au ba? votati alaturat!

Paienjenisul datoriilor I

Web of Debt-Introduction Ellen Hodgson Brown J.D.

Presedintele Andrew Jackson a numit cartelul bancar "monstru cu cap de hidra care roade carnea de pe omul obisnuit". Un fost primar al New Yorkului,John Hylan il numea in 1920 "o caracatita uriasa" care "sechestreaza intre tentaculele sale pe oficialii nostri, sistemul legislativ, scolile, tribunalele, camine si tari intregi". Intr-un articol din 2005, intitulat "Moartea sistemului bancar", comentatorul financiar Hans Schicht scria:
" Pentru ca bancherilor li s-a permis sa-si multiplice de mai multe ori capitalul prin credit, iar cartelul bancar si bancile centrale sint licentiate sa elibereze bani proaspeti din hirtie in schimbul hirtiei Trezoreriei le-a asigurat cina gratuita pentru eternitate. Prin intermediul unui paienjenis financiar anonim doar o mina de Regi Bancheri poseda si stapinesc totul. Totul: popoare, statul, natiuni straine, afaceri au devenit sclavi in inlantuiti de creditele lor."
Schicht scrie ca a avut ocazia in cariera lui sa observe scamatorii financiari de aproape, din interior. Jocul a devenit atit de dens, de centralizat -spune el, incit cea mai mare parte a sistemului bancar american si a afacerilor sint acum controlate de un cerc restrins de oameni. El o numeste: "paienjenisul". Reguli:
-Se ascunde orice acumulare de bunastare;
-Se asigura controlul prin "pirghii": asociatii, preluari, lanturi de actiuni: unde o companie detine actiuni la alta companie, conditii la credite s.a.
-Exercitarea unui control strins asupra personalului si managementului cu un minim de initiati si oameni de fatada care nici ei nu trebuie sa stie prea mult din joc.
Regretatul profesor Carroll Quigley, fost scriitor si profesor de istorie la Universitatea Georgetown unde a fost si mentorul fostului presedinte Bill Clinton. El a scris din cunostinte personale despre o clica de elita a bancherilor mondiali decisi sa controleze lumea. Tinta lor era "nimic mai putin de a creea un sistem global de control financiar in miini private, capabil de a domina sistemul politic al fiecarei tari si economia globala ca un tot unitar". Acest sistem "este destinat sa fie controlat in maniera feudala de bancile centrale mondiale actionind la unison prin intelegeri secrete. El a numit simplu aceasta clica: Bancherii Internationali. Scopul lor principal nu este rasa, nationalitatea sau religia, ci doar interesul pentru a domina fiintele umane. Cheia succesului lor este controlul si manipularea sistemului monetar sub imaginea unui control guvernamental.
Bancherii Internationali au reusit mai mult decit a controla rezerva de bani. Astazi, ei chiar emit masa monetara sub aparente guvernamentale. Acest sistem a fost dezvaluit de Sir Josiah Stamp, Guvernator al Bancii Angliei si al doilea bogat al Britaniei in 1920. La o conferinta la Universitatea din Texas, el a aruncat "bomba":
"Sistemul bancar modern creeaza bani din nimic. Procedeul este probabil cea mai uluitoare scamatorie inventata vreodata. Sistemul bancar este creeat din inegalitate si nascut din pacat! Ia-le totul dar lasa-le puterea de a creea bani si dintr-o intorsatura de condei vor creea bani de ajuns sa cumpere inapoi totul! Ia-le aceasta putere si toate marile averi .. precum a mea, vor disparea si atunci va fi o lume mai buna si mai fericita. Dar daca vreti sa continuati sa fiti sclavii bancherilor si sa platiti tribut, permiteti in continuare bancherilor sa creeze bani si sa controleze creditul."
Profesorul Henry C.K. Liu este economist, absolvent al Harvardului , completat de absolvirea unui departament al UCLA inainte de a deveni consilier economic al tarilor in curs de dezvoltare.El numeste sistemul monetar actual o "pacaleala amara". Cind si-a dat seama de asta -spune el, intreaga viziune asupra economiei globale trebuie schimbata tot asa cum regulile fizicii au trebuit schimbate cind omul si-a dat seama ca planeta nu este stationara si nici nu este centrul Universului. "Pacaleala" este ca nu exista bani reali in sistem ci doar datorii. In afara de monede, care sint emise de guvern si care reprezinta doar a mia parte din banii in circulatie, intreaga masa monetara a Statelor Unite este constituita din datorii catre bancile private, datorii constituite din banii inventati de ei in scripte. Totul este o scamatorie. Si ca orice magie, trebuie sa o revedem de mai multe ori pentru a ne da seama de ce se intimpla. Dar cind ne dam seama totul se schimba. Toata istoria trebuie rescrisa.
Capitolele urmatoare (prezentul articol este extras din volumul Web of Debt -n.t.) urmaresc paienjenisul de inselaciuni care ne-au inglodat in datorii si prezinta o solutie simpla care ar face guvernele sa devina solvabile din nou. Solutia nu este noua, ea dateaza inapoi la Constitutie: puterea de a emite bani trebuie sa se intoarca la guvern si la oamenii pe care ii reprezinta. Creditul federal poate fi eliminat, impozitul pe venit anulat iar programele sociale pot fi extinse. Toate acestea pot fi realizate fara masuri de austeritate sau declansind inflatii galopante chiar daca poate parea utopic. Reflecta gindirea celor mai inteligenti americani, clasici si contemporani incluzind pe Abraham Lincoln, Thomas Jefferson si Benjamin Franklin. Printre alte fapte asupra carora ne vom opri sa analizam in aceasta carte se afla si:
-Rezervele "Federale" nu sint deloc federale (nationale -n.t.)Este o corporatie privata detinuta de un consortium de foarte mari banci multinationale.
-Cu exceptia monedelor, guvernul nu emite bani. Bancnotele de dolari (Nota a Rezervelor Federale -Federal Reserve Note)sint emise de Rezervele Federale private care le inchiriaza guvernului.
-Masa monetara lichida (monede si bancnote dolari) reprezinta mai putin de 3% din masa monetara a USA in circulatie. Celalalt 97% exista doar pe ecranele computerelor si toti acesti bani au fost creeati prin imprumuturi.
-Banii pe care banca ii inchiriaza nu sint bani reciclati din depozitele vechi. Sint bani noi care nu existau pina in momentul imprumutului.
-30% din banii creeati de banci prin inregistrari contabile sint investiti in propriile scripte.
-Sistemul bancar american care, odata a marit creditele productive destinate agriculturii si industriei a devenit astazi un joc de noroc. Aproximativ 370 trilioane sint expuse riscului crescind, cunoscute ca "derivate" - de 28 ori mai mult cele 13 trilioane cit reprezinta produsul anual al SUA. Aceste jocuri de noroc sint sustinute de mari banci americane si realizate in mare parte din bani imprumutati, bani existenti pe ecranele computerelor. Derivatele pot fi, si au fost folosite in manipularea pietelor, distrugerea afacerilor si anihiliarea economiilor concurente.
-Datoria federala nu a fost platita niciodata, din timpurile lui Andrew Jackson. Doar dobinzile au fost platite, in timp ce partea principala continua sa creasca.
-Impozitul federal pe venit a fost inventat special pentru a forta cetatenii sa plateasca dobinda la banci.Daca masa monetara ar fi fost creeata de guvern in loc sa fie imprumutata de la banci (care au creeat-o), impozitul pe venit ar fi fost inutil.
-Doar dobinda la datoria federala va deveni mai mare decit vor putea platitorii de taxe sa achite. Cind vom fi in imposibilitate de plata, sistemul de datorii al FED va trebui sa se prabuseasca.
-Contrar parerii publice, inflatia se mareste nu prin iresponsabilitatea guvernului de a tipari bani ci prin marirea masei monetare de catre banci prin imprumuturi.
-Cele mai multe inflatii din republicile bananiere nu au fost provocate de tiparirea de bani de catre guverne iresponsabile ci de speculanti globali care au devalorizat monedele respective pe pietele internationale.
-Aceeasi devalorizare speculativa se poate intimpla dolarului american daca investitorii internationali o vor abandona ca moneda de referinta, ceea ce intentioneze sa faca de teama imperialismului economic american.
-Exista o cale de iesire din aceasta situatie. Colonialistii americani au descoperit-o, asemenea si Abraham Lincoln si alti citiva lideri nationali: guvernul isi poate inapoia puterea de a creea bani.
-continuare

Paienjenisul datoriilor II

...continuare

Notele Rezervelor Federale de la banksteri si monedele guvernului sint doua sisteme de bani separate care au fost in competitie de-a lungul istoriei pentru dominatie. Odata era dreptul suveran al regilor. Astazi suverani popoarele, iar monedele care sint mai putin de a mia parte din rezervele de bani lichizi sint tot ce a mai ramas din suveranitatea banilor nostri. Multe natiuni si-au emis cu succes proprii bani dar banii-datorie ai banksterilor (banker+ganster -n.t.) au infiltrat sistemul si au preluat controlul in sfirsit. Aceste concepte sint atit de straine incit am fost invatati ca este greu sa-ti ocupi mintea cu ele dar faptele au fost evidentiate de multe autoritati de incredere. Sa citez doar citeva:
Robert H. Hemphill, Manager Credite La Banca Federala din Atlanta, scria in 1934: Sintem dependenti complet de bancile comerciale. Cineva trebuie imprumute fiecare dolar pe care il avem in circulatie, lichid sau datorie. Daca banca creeaza banii artificiali, noi prosperam. DAca nu, murim de foame. Sintem fara nici-un sistem monetar permanent. Cind unul cuprinde intreaga imagine, absurditatea tragica fara speranta a situatiei noastre, devine incredibil... dar asta este. Este cel mai important subiect asupra caruia se poate opri sa reflecte si sa investigheze o persoana inteligenta.
-Graham Towers, Guvernatorul Bancii Canadei de la 1935 la 1955 a adus la cunostinta: Banca creeaza bani. Dar pentru asta este! Procedeul fabricarii banilor consta in inscrierea lor in scripte. Asta este tot! De fiecare data cind banca acorda un imprumut, un credit bancar este creeat, bani proaspeti sint fabricat!...
-Robert B.Anderson, Secretar Trezorerie in guvernarea Eisenhower a spus intr-un interviu in US News And World Report din 31 aug.1959: Cind o banca acorda un imprumut, adauga pur si simplu la depozitul din cont, suma imprumutului. Acesti bani nu sint luati dintr-un alt depozit, nu au fost platiti bancii de catre nimeni inainte. Sint bani noi, creeati de catre banca pentru nevoile celui imprumutat.
-Michel Chossudovsky, profesor de economie la Universitatea din Ottawa scria in timpul Crizei Monetare Asiatice din 1998: Rezervele de bani private in miinile "speculatorilor institutionali" depaseste cu mult posibilitatile limitate ale Bancilor Centrale ale lumii. Ulterioarele activitati individuale sau colective nu vor fi capabile sa lupte cu activitatile speculative. Politici monetare in miinile creditorilor privati care au posibilitatea sa inghete bugetele statelor, sa paralizeze procedeele de plata, sa incurce procedeele obisnuite de plata a salariilor a milioane de muncitori (cum s-a intimplat in fosta Uniune Sovietica) si sa grabeasca colapsul productiei si programelor sociale.
Astazi, Notele Rezervelor Federale si imprumuturile in dolari domina economia lumii dar moneda internationala nu este emisa de poporul american sau de guvernul lui. Sint bani creeati si imprumutati de un cartel de bancheri internationali, si acest cartel a prins Statele Unite intr-un paienjenis de datorii. In 2006, datoriile combinate private, corporate si federale ajungeau la impresionanta suma de 44 trilioane dolari, de patru ori mai mult venitul national anual sau 147 312$ pentru fiecare barbat, femeie sau copil din tara. Legal, Statele Unite sint falimentare -definite de dictionar ca cineva care nu mai poate plati datoriile , insolvent, avind datorii cu mult peste proprietarile detinute. In octombrie 2006, datoria guvernului Statelor Unite ajunsese la incredibila suma de 8.5 trilioane$. Guvernele locale, statale sau nationale sint atit de afundate in datorii incit au fost nevoite sa vinda proprietari publice pentru a-si linisti creditorii. Scoli aglomerate, strazi aglomerate si reduceri in transportul public degradeaza nivelul vietii americane. Un raport din 2005 al Societatii Americane a Inginerilor Civili au atribuit infrastructurii nationale nota 4 -incluzind podurile, sistemele de apa potabila si alte lucrari publice. "Americanii pierd mai mult timp opriti in trafic decit acasa cu familiile" -a spus presedintele grupului. "Trebuie sa stabilim un plan inteligent, pe o perioada indelungata a infrastructurii. Avem nevoie dar nu putem face nimic pentru ca guvernul este falimentar la toate nivelele."
Banii in Tara lui Oz
Daca guvernul este peste tot falimentar, cui este el indatorat? El este indatorat bancilor private. Gluma proasta este ca el este indatorat pentru bani existenti pe ecranele computerelor, bani pe care ar fi putut sa-i creeze el insusi. Enorma putere acumulata prin aceasta scamatorie de catre un clica restrinsa de oameni care trag sforile guvernului din spatele scenei, aminteste de scenele din Vrajitorul din Oz, o povestire americana clasica care a devenit sursa de inspiratie pentru tot mai multi comentatori financiari.
Editorialistul Cristopher Mark scria in seria numita Marea Deceptie: Bine ati venit in Lumea Bancherilor Internationali care, ca in faimosul film "Vrajitorul din Oz" stau in spatele scenei cu asa-numitii politici nationali si internationali teleghidati.
Regretatul Murray Rothbard, economist in clasica scoala austriaca: banii si sistemul bancar au fost facute sa apara ca procese misterioase si obscure menite sa fie comandate doar de elita tehnocrata. Nu are nici-o legatura. Banii, chiar mai mult decit restul afacerilor noastre sint dirijati de catre un Vrajitor din Oz primejdios.
Intr-un articol din 2002 intitulat "Cine controleaza sistemul Rezervelor Federale", Victor Thorn scria: In principal, banii nu au devenit nimic mai mult decit o iluzie. O imagine electronica sau o suma pe ecranul computerului. Pe masura ce trece timpul sintem tot mai absorbiti de aceasta spirala a Vrajitorui din Oz (de catre) magi-predicatori in a folosi iluzia banilor ca instrument al lor de control.
James Galbraith scria in The New American Prospect: Sintem lasati sa credem ca Rezervele Federale nu stiu ceea ce fac. Aceasta este teoria "Vrajitorul din Oz" in care tragem cortina doar pentru a vedea un om batrin cu fata ciupita de varsat care se joaca cu luminile si difuzoarele.
Analogia cu Vrajitorul din Oz functioneaza pentru un motiv. Conform unor comentatori actuali, povestirea a fost initial conceputa ca o alegorie monetara, in timpuri in care "chestiunea monetara" era primordiala in politica americana. In 1890 politicii inca mai dezbateau aprig cine trebuie sa emita banii natiunii si din ce ar fi trebuit sa fie constituiti. Sa fie emisa de guvern cu o completa contabilitate din partea poporului? Sau sa fie creeata de bancile private doar pentru scopurile lor?
William Jennings Bryan, candidatul Populist la presedentie in 1890 si in 1900 a provocat o serioasa confruntare bancherilor privati in a creea masa monetara. Conform comentatorilor, Bryan a fost reprezentat in cartea lui Frank Baum, Minunatul Vrajitor din Oz de catre Leul Cel Fricos. In cele din urma, Leul a dovedit ca el este Regele Animalelor prin decapitarea unui paianjen urias care teroriza pe toti in padure. Paianjenul urias cu care s-a confruntat Bryan la schimbarea secolului a fost cartelul bancar Morgan/Rockefeller care, era dedicat in a uzurpa puterea poporului de a creea bani prin guvernul sau ales.
Inainte de WW I , doua sisteme economice opuse se confruntau pentru dominatie in Statele Unite. Unul opera in afara Wall Street: Districtul Financiar New York care a devenit simbolul finantelor americane. Cea mai importanta adresa a sa a fost Wall Street 23, cunoscuta drept "Casa Morgan". J.P. Morgan era agent al puternicelor interese financiare britanice. Vrajitorii de pe Wall Street si bancherii Lumii Vechi trageau sforile in a stabili noua moneda in baza "standardului aurului", creeat in privat de elita financiara care controla aurul. Celalalt sistem era vechi de pe timpurile lui Benjamin Franklin si a functionat in Philadelphia, prima capitala a tarii, unde Conventia Constitutionala tinuta de Societatea Pentru Stiinte Politice a lui Franklin planifica industrializarea si lucrarile publice care vor elibera noua republica din sclavia economica catre Anglia. Fractiunea din Philadelphia favoriza o banca dupa modelul stabilit in provincia Philadelphiei unde un birou de imprumuri al statului emitea bani si ii imprumuta, incasa dobinzile si le inapoia guvernului provincial spre a fi folosite in schimbul impozitelor. Presedintele Abraham Lincoln se intorsese pe timpul RAzboiului Civil la sistemul colonial de emitere guvernamentala a banilor dar a fost ucis iar bankerii au cerut controlul fabricii de bani. Lovitura silentioasa a fractiunii de pe Wall Street a culminat cu emiterea Actului de infiintare a Rezervelor Federale in 1913, reusita prin inselarea lui Bryan si a altor congressmeni facindu-i sa creada ca Rezervele Federale sint intr-adevar federale (nationale -n.t.).
Astazi se aud foarte rar dezbateri pe seama cui ar trebui sa emita bani in principal pentru ca multi oameni nu considera o prioritate. Politicieni si economisti, impreuna cu altii presupun pur si simplu ca banii sint emisi de guvern iar "inflatia" de care se lamenteaza cu totii se datoreaza unei scapari de sub control a presei care tipareste banii. Papusarii care controleaza fabrica de bani erau mai vizibili in 1890 decit sint astazi pentru ca inca nu au reusit sa cumpere complet media si sa directioneze opinia publica.
Economia este un subiect secant si interzis care a fost facut cu intentie complicat de catre intentia intereselor bancare de a nu dezvalui ce se intimpla cu adevarat.
-completare

Larry se intoarce

Lorie Kramer 21 martie 2001 seektress.com

O luam de la capat. Inca o sansa sa vedem americanii distrusi de lacomia sionistilor. (Nu evrei, nu antisemitism, sionistii NU SINT religiosi, DESTEPTATI-VA)(Asta te include si pe tine Glenn Beck)

Daca nu va aduceti aminte cine este Larry Silverstein: este un "investitor" de calibru din New York care a primit 2 miliarde usd de la sigurarile pentru World Trade Center. Cea mai mare asigurare platita in istoria Statelor Unite aducindu-i suma totala la 4.5 miliarde. A primit suma in mai 2007.
Dar asta nu i-a ajuns. Dupa aproape doi ani s-a intors pentru mai mult.
Hai sa ne aducem aminte despre ce este vorba. Asta este tipul care a cerut sa "traga" cladirea 7 pe 11 septembrie 2001. Asta e tipul care vrea sa reconstruiasca WTC. Conform articolului Reuters: "Este planul a cinci Zgirie Nori, un memorial, un punct de tranzit, un centru de cumparaturi si un centru de arta, multe fiind asteptate sa deschida intre 2011 si 2013. Te intreb eu, Larry:" Si ce-i cu asta?". Nu este de asteptat ca un investitor "privat" sa fie responsabil de investitia financiara de la contributorii sai?
Poate ca nu am fost atenta la ceva. Nu se presupune ca plata asigurarilor sa acopere inlocuirea produsa de distrugere? Daca imi arde casa si incasez asigurarile, trebuie sa investesc banii in reconstructie. Nu am sa incasez banii de asigurari si am sa ma hotarasc sa construiesc ceva mai mare si mai elegant decit originalul si sa mai si cer bani pe deasupra.... si sa ma mai si astept sa-i PRIMESC. Stiu, stiu ca lucrurile sint mai scumpe decit in 2007 dar mai las-o! Nu poti sa pui pentru tine la munca 4.5 miliarde, Larry? Trebuie sa te intorci la NOI pentru mai MULT? De ce crezi ca ai de ales? Doar pentru ca reconstruiesti WTC nu inseamna ca trebuie sa plateasca altcineva, in special EU!
Cine se crede asta? De ce crede ca are nevoie de ajutor financiar pentru a reconstrui? Daca tu sau eu ne decidem de a construi ceva, planificam, si apoi ne dam seama ca nu avem banii pentru a "trage" (scuzati aluzia)va trebui sa reproiectam pentru a se incadra in buget sau a da uitarii totul. Tu de ce esti altfel, Larry? Crezi ca "marea investitie" onoreaza victimele 9/11, tragedia din care tu ai profitat? Nu cred. Tu doar vrei mai multi bani! Punct! Cind iti va fi de ajuns? Nu esti bogat de ajuns?
In mai 2008 ai spus: "Nu lipsesc niciodata oamenii care sa-ti spuna ce sa faci cind nu sint in joc banii sau proprietatea lor". Ei bine Larry, de data aceasta nu este proprietatea mea dar sint BANII MEI pe care ii ceri si nu meriti nici macar o centima!
Am sa-ti pun aceeasi intrebare pe care a pus-o Bill Clinton "adevarurilor 9/11": "CUM INDRAZNESTI?"

Cerc de asasini -direct la biroul lui Cheney

alternet.org 11 mar.09
"Sub guvernarea lui Bush, au mers in tari .... sa gaseasca oamenii, sa-i execute si sa paraseasca tara."
Extrasul urmator face parte dintr-o cuvintare tinuta de jurnalistul investigativ, Seymour Hersh la Universitatea din Minnesota, aseara. Pentru articolul complet, mergeti aici.

"Dupa 9/11, nu am scris despre asta pina acum, dar CIA a fost adinc implicata in actiuni domestice impotriva celor pe care ii credeau dusmani ai statului. Fara nici-o autoritate legala. Inca nu au fost trasi la raspundere pentru asta. Se mai intimpla.
Chiar astazi este un articol in NY Times pe care, daca il cititi atenti mentioneaza ceva despre Joint Special Operations Command -JSOC. Este o divizie speciala a serviciilor noastre speciale, constituita independent. Ei nu raporteaza nimanui, cu exceptia zilelor Bush-Cheney, raportau direct biroului lui Cheney. Ei nu raportau Sefului de Stat Major, sau Ministrului Apararii, dl. (Robert) Gates. Ei raportau direct lui....
Congresul nu avea control asupra lor. Era un cerc de asasinari in special, si merge inainte. Chiar astazi in Times este un articol in care unul din conducatorii lor, amiralul de trei stele (William H.) McRaven a ordonat un stop pentru ca erau prea multe morti colaterale.
Sub autoritatea lui Bush ei mergeau in alte tari, nu pentru a vorbi cu ambasadorii sau cu birourile CIA locale ci pentru a gasi persoanele de pe lista, a le asasina, si apoi paraseau tara. Si asta continua in numele nostru (al poporului american, n.t.).
Este complicat pentru ca cei care o fac nu sint criminali iar ei fac ceea ce noi am numi o crima. Este o chestiune foarte complicata. Sint tineri care s-au inrolat in Fortele Speciale. Delta Force, ati auzit. Navy Seals. Foarte specializati.
In majoritatea cazurilor sint cei mai capabili, cei mai inteligenti. Fara a exagera. Tipi nemaipomeniti, care au mers sa indeplineasca sarcinile necesare, care credeau ca avem nevoie sa apere America. Si s-au regasit torturind oameni.
Am avut oameni care mi-au spus, cu cinci ani in urma, era unul: "Cum numesti cind interoghezi pe cineva, il lasi sa singereze si nu ii acorzi asistenta medicala iar dupa doua zile moare. Se numeste crima? Daca apoi apare in fata unei comisii de ancheta?".
-Dar nu vor ajunge in fata unei comisii de ancheta.

MAFIA si Romania

-nu-mi apartine-
Ion Iliescu, Adrian Nastase, Mugur Isarescu, Victor Athanasie Stanculescu au avut "relatii profitabile" cu sefii Mafiei
Caracatita italiana acapareaza si Romania
Politicienii nostri sunt implicati intr-un complex caz de coruptie, cercetat de Parchetul din Roma. Declaratiile mafiotilor italieni ii incrimineaza si pe guvernantii romani. n Romania trebuiau spalati banii negri proveniti din jefuirea bancii Santo Spirito din Roma. Tara noastra este un obiectiv important in strategia de extindere spre Est a Mafiei. Emisarii crimei organizate au fost primiti la Bucuresti cu toate onorurile.
Parchetul din Roma cerceteaza de cativa ani un complex caz de coruptie, cu ramificatii in intreaga lume, pe langa care scenariul serialului "Caracatita" pare o poveste naiva. Anchetatorii italieni au reusit sa descopere o adevarata retea mafiota, din care fac parte politicieni de prima marime, "frati" masoni, experti ai serviciilor secrete si profesionisti ai crimei organizate, gravitand cu totii in jurul misterioasei societati "PINTO" din Roma. Prin aceasta societate se derulau cele mai diverse operatiuni ilicite: de la spalarea banilor negrii, la mari afaceri imobiliare si de la traficul de stupefiante si materiale strategice la comercializarea de arme. In decursul anchetei, s-a dovedit ca Romania ocupa un loc de prima importanta in strategia de dezvoltare a grupului mafiot. In dosar au aparut nume noi: Ion Iliescu, Mugur Isarescu, gen Stanculescu, Adrian Nastase. Toti acestia au avut, intr-un fel sau altul, legaturi cu societatea "PINTO", favorizand patrunderea caracatitei italiene in tara noastra.
O furgoneta furata declanseaza ancheta
Totul incepe in ziua de 2 noiembrie 1990, cand o furgoneta TRANSCOOP blindata, care transporta valori pentru Banca Santo Spirito din Roma, este atacata si pradata. Din ea sunt sustrase 294 certificate de depozit, in alb, emise de respectiva banca. 68 dintre ele, de serie I, au o valoare nominala de 1 miliard de lire italiene, iar restul de 226, serie H, valoreaza cate 95 de milioane de lire fiecare. Aceste certificate de depozit sunt instrumente bancare, folosite in principal drept garantie pentru obtinerea de credite importante. Sumele astronomice care sunt in joc indica clar ca aceste certificate nu pot fi valorizate decat prin grupuri financiare de mare anvergura. Urma certificatelor de depozit se pierde pana la mijlocul lui 1992, cand ele incep sa apara in diferite tranzactii din Elvetia si din alte tari europene. O parte dintre ele este folosita pentru achizitionarea Bancii Agricole din Romania.
Cerificatele de depozit furate conduc la capii mafioti
Hotii furgonetei au fost rapid identificati. Ei sunt: Mauro Mostarda, Antonio Massaro, Dario Selva si Enrico Balducci. Dario Selva are antecedente penale pentru estorcare si jocuri de noroc, fiind, alaturi de Enrico Balducci, in legatura cu Banda de la Magliana. Inca din prima faza a cercetarilor, devine limpede ca acestia sunt infractori de drept comun, deci simplii executanti.
In 1992, dupa ce certificatele furate incep sa apara pe pietele financiare internationale, ancheta reincepe. Politia italiana foloseste toate mijloacele pentru a ajunge la "conducatorii din umbra": interogatorii, filaje, interceptarea
convorbirilor telefonice, perchezitii, sechestre.
Se dovedeste ca certificatele furate sunt gestionate de o societate din Roma, CLIPPER SRL, condusa de Carlo Zappavigna si Maurizio Laguzzi. Ulterior, se constata ca CLIPPER SRL este numai o fatada, in spatele careia se afla de fapt societatea de comert a lui Patrizio Pinto, din Roma, via Ripetta, nr 25.
"Studio PINTO" - nucleul unei retelei mafiote transnationale
Pe masura ce ancheta progreseaza, devine tot mai clar ca "Studio PINTO" este un adevarat cuib mafiot, in care se reunesc mai multe grupari: oameni politicii de prima importanta, loje masonice, servicii secrete si crima organizata. Din categoria politicienilor, implicat pana peste cap este Claudio Martelli, la vremea aceea ministru al Justitiei. Alaturi de el sunt pomenite si alte nume sonore: Bettino Craxi, Giulio Andreotti, etc. Patru dintre personajele centrale ale societatii PINTO recunosc ca au colaborat cu serviciile secrete. Printre acestia se numara si Gian
Gaetano Caso, omul numarul 1 al afacerilor cu Romania, avand legaturi stranse cu oficialitatile de la Bucuresti.
Masoneria italiana are si ea mari interese la "Studio PINTO". Pe aici se invart Alfredo Diomede, mare secretar al Marelui Orient al Italiei, Costel Iancu, maestru al lojei "Acquila" si chiar Marele Maestru al masoneriei italiene, Di Bernardo. In spatele societatii "PINTO" se ascunde o adevarata increngatura de firme, trusturi, concerne si banci, care-si paseaza de la una la alta contracte si bani, pentru a le pierde urma.
Anchetatorii descopera "filiera romana"
Actiunile concertate ale fortelor de politie din mai multe tari europene dau rezultate. n primavara lui 1993, cea mai mare parte a nucleului italian este arestata. Inculpatii incep sa dea declaratii. Locuintele le sunt perchezitionate. La
fel si sediile firmelor. Sunt confiscate documente de mare importanta. Anchetatorii incep sa realizeze adevaratele dimensiuni ale cazului, cu conexiuni in toata lumea. Un loc maxima importanta il ocupa "filiera romana", atat prin amploarea deosebita a operatiunilor efectuate in tara noastra cat si prin importanta personajelor implicate. In declaratiile date de inculpati in timpul interogatoriilor apar periodic nume ca: Ion Iliescu, Mugur Isarescu, VictorStanculescu.
Indivizi suspecti - invitati de onoare la Bucuresti
Din 1990, Romania a fost vizitata, in repetate randuri, de emisarii mafiei italiene din grupul "PINTO". De fiecare data, acestia au fost primiti cu toate onorurile de guvernantii de la Bucuresti. Dar sa vedem cine au fost "oaspetii de
seama" ai autoritatilor romane. Gian Gaetano Caso era responsabil pentru sectorul "Romania" in cadrul societatii "PINTO". Nascut la 25.02.1945 la Piedimonte Matese, in Italia, Caso a avut o viata plina de aventuri. n tinerete a lucrat pentru serviciile secrete militare, avand in special misiuni in Europa de Est. Din aceasta perioada i-au ramas numeroase contacte in zona.
Intrat in sfera grupului PINTO, participa la tot felul de afaceri dubioase. Membru al Camerei de Comert Italo-Centrafricana, este implicat in traficul de arme pentru Slovenia.
Costel Iancu, care se prezenta in Italia drept violonist virtuoz alungat de regimul Ceausescu, apartine masoneriei italiene, fiind introdus in grupul "PINTO" de Alfredo Diomede, marele secretar al Marelui Orient al Italiei. In 1990,pe cand era maestru al lojei "Aquila", viziteaza Romania, unde stabileste contacte cu Ion Iliescu, gen Stanculescu(ministrul Apararii - la acea ora) si Adrian Nastase (pe atunci ministru de Externe). Pe langa activitatea sa masonica,Costel Iancu conduce numeroase firme aflate pe orbita grupului "PINTO", cum ar fi "FENIS" SRL, unde este administrator delegat.
In afara de Caso si Costel Iancu, in reteaua mafiota care actioneaza in Romania mai pot fi inclusi: Patrizio Pinto, Renato D'Andria, Alfredo Diomede, Carbone si Di Bernardo - Marele Maestru al masoneriei italiene.
Emisarii mafiei au avut relatii stranse cu guvernantii romani
In timpul interogatoriilor, mafiotii italieni nu s-au sfiit sa recunoasca faptul ca au fost in stransa legatura cu autoritatile de la Bucuresti. Iata cateva fragmente edificatoare din declaratiile lor: Gian Gaetano Caso: "Am vorbit
despre relatiile dintre cele mai profitabile pe care le aveam, prin intermediul lui Pinto si Costel Iancu, cu presedintele roman Iliescu si, prin altii, cu guvernatorul Bancii Nationale pe care il intalnisem personal in mai multe randuri. Cu ajutorul acestor relatii am dezvoltat numeroase initiative in Romania." Patrizio Pinto: "În mai 1992, Caso, intors din Romania, unde se intalnise cu Iancu (acesta avea relatii cu cele mai importante varfuri ale lumii bancare si politice romanesti, desi nu pot spune daca il cunostea personal pe presedintele Iliescu), mi-a adus toata documentatia referitoare la construirea unei retele de autostrazi in Romania."
Di Bernardo: "Deja in noiembrie 1990, Costel Iancu mi-a spus ca stabilise legaturi cu presedintele Iliescu, ministrul Apararii, Stanculescu, ministrul de Externe, Adrian Nastase." n aceeasi declaratie, Di Bernardo adauga: "Am avut ocazia de a-l cunoaste pe Nastase, care, in cursul unei vizite oficiale, a venit sa ma caute la Villa Medici, fiind anuntat de Diomede ca voi participa la intalnire si la masa care urma.
La invitatia guvernantilor romani, m-am dus pentru prima oara la Bucuresti la 3.12.1990, unde l-a gasit pe Costel Iancu, care m-a introdus pe langa cele mai proeminente figuri ale Guvernului Roman, printre care Mugur Isarescu, Guvernatorul Bancii Nationale. in aceste imprejurari mi-am dat seama ca Iancu este foarte bine vazut de guvernantii romani."
Grupul Pinto si reconstructia masoneriei romane
In strategia de infiltrare a grupului "PINTO" in Romania, masoneria a jucat un rol foarte important. In paralel cu operatiunile de acaparare economica, s-au facut intense demersuri pentru renasterea masoneriei romane, sub tutela celei italiene. Personajul central este si de aceasta data Costel Iancu.
Procesul de reinfiintare a masoneriei romane pe stil italian poate fi reconstituit dintr-un "Mesaj catre comunitate" al lui Di Bernardo: "Unele incercari facute in Romania de Marii Maestrii din Europa si de peste ocean nu dadusera
rezultate, in timp ce guvernantii romani manifestasera intentia de a privilegia Italia, in opera de reconstructie a Masoneriei, datorita raporturilor culturale, asemanarii de limba si de traditii. Guvernantii romani l-au invitat pe Marele Maestru italian la Bucuresti, pentru o vizita oficiala. Marele Maestru si-a instiintat imediat colegii din Europa si s-a dus la Bucuresti, unde a fost primit cu toate onorurile. nsotit de 6 Maestrii ai comunitatii noastre, in ziua de 5 februarie 1991, respectand ritualurile antice, am reinaltat coloana lojei "CONCORDIA" (care fusese fondata in 1884 de Marele Orient al Italiei) a Orientului din Bucuresti. I-am anuntat imediat pe Marii Maestrii ai comunitatilor masonice straine si pe guvernantii romani." Costel Iancu este numit secretar al Lojei romane. Di Bernardo nu face lucrurile pe jumatate, mai infiinteaza repede alte doua loje, astfel incat, la 24.01.1993, sa poata constitui Marea Loja a Romaniei, numindu-l Mare Maestru pe pianistul Nicu Filip. Imediat, Filip il desemneaza pe Costel Iancu Mare Maestru Adjunct.
Puterea de la Bucuresti a favorizat masoneria italiana
Din mesajul lui Di Bernardo, citat mai sus, reiese foarte limpede ca initiativa de a-l chema la Bucuresti pe Marele Maestru italian a apartinut guvernantilor romani. In declaratia sa din 06.08.1993, Di Bernardo este foarte clar: "In noiembrie 1990, Costel Iancu mi-a spus ca masoneriile din Franta si America activau in Romania, dar ca guvernantii romani preferau sa aiba relatii cu Marele Orient al Italiei, din cauza traditiei si afinitatilor culturale". Optiunea puterii de la Bucuresti este cel putin ciudata, avand in vedere ca la acea data presedintele Iliescu facea mare caz de francofonia Romaniei. Mai mult, traditia masonica din tara noastra este clar de orientare franceza.In mod cert nu traditiile culturale i-au determinat pe guvernanti sa prefere si sa favorizeze masoneria italiana. Este greu de crezut ca
puterea de la Bucuresti a fost, pur si simplu, cucerita de mesajul esoteric al italienilor. n spatele acestei stranii "optiuni" sta, desigur, Costel Iancu. Guvernantii romani i-au dat tot concursul, nu din motive oculte ci din prozaice
interese financiare. La acea ora, Iancu era implicat in afaceri de sute de milioane de dolari in Romania, afaceri de care oficialitatile de la Bucuresti nu erau straine.
Lojele lui Di Bernardo pot compromite chiar ideea de masonerie
In prezent, in Romania functioneaza doua mari organizatii masonice: una de orientare franceza, si cea de orientare italiana, despre care am vorbit mai sus. Desi compusa in principal din oameni de afaceri dubiosi, masoneria tutelata
de italieni este in gratiile Puterii de la Bucuresti. Aici, se invart mari sume de bani, de ordinul zecilor de milioane. Ridicarea in grad (de la 0 la 33) se poate face imediat, fiind conditionata de plata sumei de un milion de lei pentru
fiecare treapta. Sarbatorirea infiintarii Marii Loje a Romaniei, prezidata de Di Bernardo, s-a facut la Cercul Militar din Bucuresti, cu aprobarea speciala a generalului Spiroiu, la ora aceea ministrul Apararii.
Francmasoneria romana "care a primit lumina" din Franta reuneste varfurile intelectualitatii nationale, insa este saraca. Nici unul dintre mai marii tarii nu s-a interesat vreodata de ea, in afara de Virgil Magureanu care si-a infiltrat
cativa "baieti". Presedintele Iliescu ii prefera pe Costel Iancu, Di Bernardo sau Diomede, in defavoarea lui Alexandru Paleologu sau Dan Amedeo Lazarescu. Sa fie o manevra menita sa discrediteze masoneria in general, sau guvernantii romani ii considera mai interesanti pe mafiotii italieni decat pe intelectualii romani?
Iliescu i-a promis lui Di Bernardo protectia serviciilor sale sercrete Masoneria italiana a fost primita la Bucuresti cu toate onorurile. Marele Maestru, Di Bernardo, a fost chiar oaspetele presedintelui Ion Iliescu, in mai multe randuri. Iata ce isi aminteste el despre aceste intalniri: "Cu ocazia vizitelor
mele in Romania, presedintele Iliescu m-a informat ca, pentru a-mi garanta maximum de protectie, daduse o
insarcinare speciala serviciilor sale secrete. n timpul unei intalniri din 1991, Iliescu mi-a cerut sa iau legatura cu
Craxi, care era considerat in Romania omul forte al Italiei, pentru ca intervenise pe langa Guvernul italian pentru a
favoriza acorduri economice si finaciare, care fusesera, in cea mai mare parte, semnate intre guvernele Italiei si
Romaniei. Am facut aceasta, prin intermediul unui frate mason socialist."
In spatele masoneriei se ascund mari interese financiare
Marele Maestru Di Bernardo recunoaste ca un rol fundamental in creare lojelor masonice din Romania l-au avut
Costel Iancu si Alfredo Diomede. Ancheta a scos, insa, la iveala, ca cei doi se aflau in spatele unor afaceri de mare
anvergura, prin intermediul unui grup de firme (Arestos SRL, Kelenos SRL, etc) subordonate societatii ARKOS
SRL si prin societatea FENIS SRL. Toate aceste firme fusesera infiintate la sfarsitul lui 1989. Atat la ARKOS SRL
cat si la FENIS SRL, Alfredo Diomede era presedinte al Consiliului de administratie. Costel Iancu era administrator
delegat la FENIS SRL, societate la care Patrizio Pinto detinea 25 la suta din capitalul social. Aceste firme, toate
aflate sub controlul grupului mafiot "PINTO", au patruns si au spalat bani negri in cele mai variate sectoare ale
economiei romanesti. Vom reveni cu amanunte concrete despre tranzactiile mafiei pe teritoriul Romaniei.
Miruna MUNTEANU Ziua - 1 aprilie 1996
Ion Iliescu, Adrian Nastase, Mugur Isarescu, Victor Athanasie Stanculescu au avut relatii profitabile" cu sefii Mafiei
Caracatita italiana acapareaza si Romania
Politicienii nostri sunt implicati intr-un caz complex de coruptie, cercetat de Parchetul din Roma Grupul PINTO,
emblematic pentru mafia moderna", a actionat si pe teritoriul tarii noastre Romania este un obiectiv important in
strategia de extindere spre Est a Mafiei La noi trebuiau spalati banii negri proveniti din jefuirea bancii Santo Spirito
din Roma Emisarii crimei organizate au fost primiti la Bucuresti cu toate onorurile
Parchetul din Roma cerceteaza de cativa ani un caz complex de coruptie, cu ramificatii in intreaga lume, pe langa
care scenariul serialului Caracatita" pare o poveste naiva. Anchetatorii italieni au reusit sa descopere o adevarata
retea mafiota, din care fac parte politicieni de prima marime, frati" masoni, experti ai serviciilor secrete si
profesionisti ai crimei organizate, gravitand cu totii in jurul misterioasei societati PINTO din Roma. Prin aceasta
societate se derulau cele mai diverse operatiuni ilicite: de la spalarea banilor negri, la mari afaceri imobiliare si de la
traficul de stupefiante si materiale strategice la comercializarea de arme. In decursul anchetei, s-a dovedit ca
Romania ocupa un loc de prima importanta in strategia de dezvoltare a grupului mafiot. In dosar au aparut nume noi:
Ion Iliescu, Mugur Isarescu, gen Stanculescu, Adrian Nastase. Toti acestia au avut, intr-un fel sau altul, legaturi cu
societatea PINTO, favorizand patrunderea caracatitei italiene in tara noastra. Ieri, am aratat cum s-a infiltrat reteaua
mafiota in Romania prin intermediul lojelor masonice. Astazi, vom analiza strategia grupului PINTO pentru
ocuparea economica" a tarii noastre.
Grupul PINTO sau Mafia moderna
Reamintim ca Parchetului din Roma a descoperit activitatea mafiota a grupului PINTO, pornind de la furtul unei
furgonete care transporta certificate de depozit ale Bancii Santo Spirito din Roma. Urma acestora s-a pierdut pana la
mijlocul lui 1992, cand o parte dintre ele a aparut in diferite negocieri din Elvetia si din alte tari europene.
Anchetatorii italieni au refacut traseul certificatelor de depozit, ajungand la conducatorii din umbra" ai operatiunilor
ilicite, grupati in jurul societatii de comert a lui Patrizio Pinto, din Roma, via Ripetta, nr 25.
In spatele societatii PINTO se afla un adevarat labirint de firme, trusturi, concerne si banci, care-si paseaza de la una
la alta contracte si bani, pentru a le pierde urma. Sefii nu sunt clasicii nasi sicilieni ci politicieni de prestigiu,
afaceristi influenti, fosti lucratori ai serviciilor secrete si membri ai masoneriei italiene. Numai o mica parte a
actvitatii grupului PINTO se desfasoara in Italia, restul operatiunilor vizand alte tari europene, mai ales din Estul
fost comunist. Romania ocupa un loc important in strategia de dezvoltare a acestei retele mafiote de tip nou.
Specialistul italian numarul unu descrie noua mafie
Pentru a intelege formidabila expansiune a grupului mafiot PINTO in afara granitelor Italiei, trebuie sa reactualizam
conceptul de mafie. Crima organizata a evoluat in ultimii ani, imbracand forme diferite de cele traditionale. Vremea
pistolarilor sicilieni a trecut, locul lor fiind luat de oameni de afaceri, experti in operatii financiare sofisticate.
Bruno Siclari, prim procuror anti-Mafie al Italiei, aflat zilele acestea la Bucuresti, analizeaza succint evolutia din
ultimii ani a crimei organizate: Noii mafioti incearca sa ocupe toate spatiile economice posibile, spre deosebire de
Mafia traditionala. Ei sunt interesati de toate pietele financiare pe care exista miscare de capital."
Romania este locul ideal pentru spalarea banilor negri
Expansiunea organizatiilor de tip mafiot spre estul Europei are doua motivatii. n primul rand, tarile est-europene
sunt toate in curs de dezvoltare, avand mare nevoie de un aflux de capital strain. n acest context, banii negri sunt
absorbiti rapid de aceste piete financiare. in al doilea rand, statele din Est nu s-au mai confruntat cu retele de crima
organizata, fiind total lipsite de experienta in lupta anti-Mafie. n Romania nu exista, deocamdata, nici macar o
legislatie care sa poata descuraja proliferarea crimei organizate. Iata de ce tara noastra este terenul ideal pentru
operatiunile noii Mafii. Acest lucrua fost constatat si de conducatorii grupului PINTO.
Bani murdari pentru materiale strategice
Activitatile din Romania ale grupului mafiot au fost reconstituite, in principal, din declaratiile inculpatilor si din
documentele ridicate de politia italiana din birourile societatii PINTO din Roma. Anchetatorii italieni au avut
surpriza sa constate ca Patrizio Pinto primise din Romania oferte pentru achizitionarea de materiale strategice.
Ofertele fusesesra trimise prin fax de catre Costel Iancu, mare mason, cu relatii la cele mai inalte nivele la Bucuresti.
Cine erau furnizorii lui Costel Iancu nu se stie, inca, precis. Avand insa in vedere cantitatile de materiale oferite si
parametrii calitativi exceptionali nu se poate presupune ca statul roman nu avea habar despre aceste tranzactii. Dar,
iata cam ce vindeau romanii:
Aluminiu A7 - puritate 99,97%; cantitate: 5.000-200.000 MT Aluminiu primar - puritate 99,997%; in lingouri de
cate 40 kg Titan - puritate 99,5%; cantitate: 5.000 T Scandiu - marca SCD 99,90%; cantitate: 3 kg Itriu - puritate
99,90%; cantitate: 12 kg Cesiu - puritate 99,95%; cantitate: 3 kg Cobalt - puritate 99,99%; cantitate: 5 T Seleniu -
puritate ridicata 99,9996%; cantitate: 150 kg Tantal -puritate 99,95%; cantitate: 100 kg Beriliu - puritate 99,985%;
cantitate: 650 kg Mercur rosu - cantitate 100 kg Telmiu - puritate 99,9995%: cantitate: 50 kg Mai exista si oferte
pentru vanadiu, molibden, wolfran, nichel, crom, zinc etc.
Exista, insa, si o oferta pentru 450 kg de plutoniu imbogatit (provenit din fosta URSS). Aceasta oferta venita din
Romania a fost trimisa mai departe de Carbone (unul dintre capii grupului PINTO) unei anume doamne Adelina" de
la firma Noham SRL.
Vom reveni, maine, cu alte amanunte despre afacerile Mafiei italiene in Romania.
Miruna MUNTEANU Ziua 2 aprilie 1996
Ion Iliescu, Adrian Nastase, Mugur Isarescu, Victor AthanasieStanculescu au avut relatii profitabile" cu sefii Mafiei
Caracatita italiana acapareaza Romania
Politicienii nostri sunt implicati intr-un caz complex de coruptie, cercetat de Parchetul din Roma Grupul mafiot
PINTO a actionat si pe teritoriul tarii noastre Romania este un obiectiv important in strategia de extindere spre Est a
Mafiei La noi trebuiau spalati banii negri proveniti din jefuirea bancii Santo Spirito din Roma Emisarii crimei
organizate au incercat sa puna stapanire pe sistemul energetic al Romaniei Mafiotii au ratat Operatiunea RENEL"
din cauza unor carti de vizita.
Parchetul din Roma cerceteaza de cativa ani un caz complex de coruptie, cu ramificatii in intreaga lume, pe langa
care scenariul serialului Caracatita" pare o poveste naiva. Anchetatorii italieni au reusit sa descopere o adevarata
retea mafiota, din care fac parte politicieni de prima marime, frati" masoni, experti ai serviciilor secrete si
profesionisti ai crimei organizate, gravitand cu totii in jurul misterioasei societati PINTO din Roma. Prin aceasta
societate se derulau cele mai diverse operatiuni ilicite: de la spalarea banilor negri, la mari afaceri imobiliare si de la
traficul de stupefiante si materiale strategice la comercializarea de arme. In decursul anchetei, s-a dovedit ca
Romania ocupa un loc de prima importanta in strategia de dezvoltare a grupului mafiot. In dosar au aparut nume noi:
Ion Iliescu, Mugur Isarescu, gen Stanculescu, Adrian Nastase. Toti acestia au avut, intr-un fel sau altul, legaturi cu
societatea PINTO, favorizand patrunderea caracatitei italiene in tara noastra. Dupa ce am aratat cum s-a infiltrat
reteaua mafiota in Romania prin intermediul lojelor masonice, continuam sa analizam strategia grupului PINTO
pentru ocuparea economica" a tarii noastre.
Mafia era interesata de sistemul energetic al Romaniei
Intrat in posesia Certificatelor de Depozit furate de Banca Santo Spirito din Roma, grupul mafiot PINTO avea de
spalat o cantitate imensa de bani negri. Am aratat, ieri, ca Romania era un loc ideal pentru plasarea acestor fonduri
ilicite, datorita lipsei de experienta si de legislatie anti-Mafie din tara noastra si a nevoii imperioase de capital strain.
Daca la acestea mai adaugam si relatiile profitabile" pe care emisarii grupului PINTO le stabilisera cu guvernantii de
la Bucuresti, devine lesne de inteles interesul italienilor pentru piata romaneasca.
Sectoarele cele mai sigure" pentru plasarea banilor negri pareau marile intreprinderi de stat, care-i asteptau pe
investitorii straini ca pe Mesia si unde birocratia ar fi descurajat orice investigatie ulterioara. Printre primele
obiective ale grupului PINTO s-au aflat RENEL si ROMPETROL, regii autonome de importanta vitala pentru
Romania.
Bani negri pentru RENEL
Emisarii grupului PINTO in Romania au fost, dupa cum am mai aratat, Costel Iancu si Gian Gaetano Caso. Cei doi
au condus operatiunea RENEL" in asociere cu un alt personaj din sfera gruparii mafiote: Renato D'Andria. Dar iata
ce declara Caso despre aceasta afacere:
In cursul conversatiilor avute cu D'Andria am putut afla care sunt interesele sale in Romania. El stabilise niste
contacte cu RENEL, prin intermediul unui anume Cioara (nr - Cornel Cioara era vicepresedinte la RENEL). Eu i-am
vorbit despre relatiile dintre cele mai profitabile pe care le aveam, prin intermediul lui Pinto si Costel Iancu, cu
presedintele roman Iliescu si, prin altii, cu guvernatorul Bancii Nationale Romane, pe care il intalnisem personal in
repetate randuri. Cu ajutorul acestor relatii, am dezvoltat in Romania numeroase initiative care priveau sistemul
romanesc de electrificare. Mai exact, am incheiat un protocol de intentie, semnat pe de o parte de RENEL (regia
nationala a energiei electrice din Romania) si de cealata parte de un grup de societati europene, printre care ISPAI, o
societate luxemburgheza a lui D'Andria si INVESTIMENTI STRATEGICI, care era tot a lui, cu rezerva de a putea
introduce si alte firme, pana la acoperirea a 49% din capitalul societatii mixte." Aceasta clauza era portita prin care
urmau sa intre in afacere alte firme ale grupului mafiot.
Misteriosii investitori straini de la RENEL
Din declaratia lui Caso rezulta ca in protocolul semnat cu RENEL figureaza, in clar, numai doua firme: ISPAI si
INVESTIMENTI STRATEGICI. Totusi, alte doua societati ale grupului PINTO urmau sa intre si ele in afacere.
Edificatoare in acest sens este o nota din 26.06.1992, prin care FENIS SRL ofera societatii FEDERELETTRICA
sansa de a participa la reorganizarea serviciului energetic din Romania. Iata un fragment din aceasta:
De curand, RENEL (regia nationala pentru energia electrica din Romania) a constitiut societatea RENEL (pe cale de
infiintare), in care tara noastra este prezenta prin intermediul societatilor ENERGIE SRL si FENIS SRL, ambele cu
sediul in Roma."
ENERGIE SRL si FENIS SRL aveau, intr-adevar, sediile in Roma si chiar in acelasi loc: via Ripetta, nr 25, adica la
aceeasi adresa unde functiona societatea PINTO. n spatele acestor firme descoperim personaje cunoscute. La
FENIS, presedintele Consiliului de administratie era Alfredo Diomede, mare secretar al Marelui Orient al Italiei.
Administrator delegat fusese numit Costel Iancu. Nici Patrizio Pinto nu era lasat pe dinafara, el fiind unul dintre
principalii actionari ai societatii, cu 25% din capitalul social.
Operatiunea RENEL" a esuat din cauza unor carti de vizita
La RENEL, mafiotii au avut ghinion. Planurile le-au fost date peste cap de un amanunt banal. Delegatia italiana,
condusa de Costel Iancu, a venit la RENEL cu propuneri fabuloase: Restructuram si modernizam intregul sistem
energetic din Romania. Bani? Avem! Sute de milioane de dolari? Nu conteaza!" Oferta era atat de spectaculoasa
incat nu parea serioasa. Ce firme ar fi investit asemenea sume intr-o afacere cu profit nesigur si indepartat in timp?
Un mic amanunt i-a frapat pe romani. Unii dintre investitori" nu aveau carti de vizita la ei. Directorul comercial al
RENEL, un recunoscut specialist in comert exterior, a apelat imediat la o firma specializata in culegerea de
informatii despre solvabilitatea partenerilor de afaceri. Rezultatele au fost naucitoare. Firmele care se oferisera sa
investeasca sute de milioane de dolari in Romania nu isi terminasera, inca, de achitat taxele de inscriere in Italia.
Reprezentantii RENEL au renuntat la tratative, considerandu-i pe italieni parteneri neseriosi, lipsiti de mijloace
financiare. Ironia este ca firmele grupului PINTO chiar aveau banii cu care se laudasera la Bucuresti. Fiind, insa,
bani negri, nu puteau circula decat cu anumite precautii. Vom reveni.
Miruna MUNTEANU - Ziua 3 aprilie 1996

02. Proiectul L.U.C.I.D. - Texe Marrs

" Reagan a respins ideea unui card ID
Martin Anderson, în cartea sa Revolution, a dezvãluit
faptul cã în timpul administratiei Reagan din anii ’80 câtiva
oficiali marcanti ai cabinetului îl zoreau pe presedinte sã
adopte decizia implementãrii unui card national ID. Motivul
acestei grabe era acela cã un asemenea sistem ar fi pus capãt
imigratiei ilegale.
Anderson, care pe-atunci era consilier în probleme
interne al presedintelui si a asistat la întâlnirea de mai sus, a
luat cuvântul si le-a dat oficialilor ceva de gândit.
„As dori sã vã indic un alt mod de a realiza acest lucru
urgent” – le-a spus el, simulând un ton stãpân de sine si o
figurã impenetrabilã. „Este mult mai ieftin, nu poate fi
falsificat. Este extrem de usor, este imposibil de pierdut. Nici
chiar apa nu-l afecteazã.”
„Tot ce avem de fãcut” – a continuat Anderson – „este
sã tatuãm un numãr de identificare pe bratul fiecãruia”.
Anderson vorbea desigur despre tatuajele de identitate. Se
referea de fapt la numerele primite de victimele nazistilor în
lagãrele de concentrare. Supravietuitorii încã mai poartã si
astãzi îngrozitoarele însemne. Mesajul lui Anderson a reiesit
însã clar din aluzie.
Anderson a descris reactia stupefiatã a celor prezenti:
„Au fost câteva gesturi nervoase în jurul meu. Câtiva
membri ai cabinetului arãtau ca pãlmuiti. Tãcerea s-a
mentinut un timp îndelungat.
Secretarul de interne James Watt a pus apoi problema
semnificatiilor acestor însemne pentru crestini: ele sunt
considerate Semnul Fiarei (Antihristul) amintit în
Apocalipsa 13, 16-18. Unii crestini privesc aceste carduri ID
ca un prim pas spre tatuarea ID. Crestinii conservatori, a
remarcat Watt, constituiau un capital electoral important
pentru R. Reagan.
Presedintele, care credea în cele profetite de Biblie, a
surprins semnificatiile gestului pe care ar fi urmat sã-l facã.
A închis gura celor care erau de fatã printr-o decizie fermã,
respingând propunerea cardului ID cu o remarcã ironicã:
„Poate ar trebui sã-i marcãm pe toþi nou-nãscutii".
Un cip în ureche
Propunerea pentru un sistem national de carduri ID n-a
mai fost pusã pe tapet în timpul administratiei Reagan. Dar
în 1993, dupã alegerea lui Bill Clinton în functia de
presedinte, s-a pornit o campanie asiduã de a-i convinge pe
americani sã accepte cãtusele delicate, supertehnologizate
ale car-durilor ID si biocipurilor.
Un consilier prezidential care sustine ideea biocipului
este Dr. Mary Jane England, membrã a grupãrii Hillary
pentru reforma în domeniul sãnãtãtii. Adresându-se
publicului într-o conferintã sponsorizatã de gigantul
computerelor, IBM, desfãsuratã la Palm Springs, California,
în 1994, Mary Jane nu numai cã a lãudat ideea unui card
naþional ID inteligent, dar a ºi fãcut un înfricoºãtor pas
înainte:
„Cardul este o idee minunatã, dar si mai minunat
ar fi sã avem un «cip în ureche» – asa îi spun eu –,
care sã conþinã toate dosarele medicale si care sã
înlesneascã accesul la aceste dosare, chiar si atunci
când – sã zicem – ati fi adus în stare de inconstienþã
în sala de operatie. Trebuie sã ne debarasãm de
îngusta conceptie a unui card inteligent propriu-zis si
sã punem la lucru tehnologia de care dispunem din
plin.”
Sã nu vã imaginaþi nici mãcar o clipã cã acolitii lui
Clinton si democratii liberali sunt singurii aflati în spatele
acestui plan sinistru de însemnare cu numere, de înrobire cu
tatuaje tehnologice, de urmãrire cu sisteme computerizate
atotvãzãtoare. Satan nu este un democrat; el actioneazã cu
multã plãcere si prin Partidul RepuRepublican. Dovada este
discuþia relatatã mai sus de Anderson.
Un membru important al Partidului Republican care a
fãcut propagandã intensã pentru un sistem national de
carduri ID este guvernatorul Californiei, Pete Wilson.
Wilson s-a fãcut în mod repetat purtãtorul de cuvânt al
apelului democratilor pentru Carduri Inteligente ID. Wilson,
ca multi alþii, aduce în discutie spinoasa problemã a
imigratiei. Un astfel de sistem de carduri va pune capãt
imigratiei ilegale, afirmã guvernatorul, cãruia i s-au alãturat
în aceastã «altruistã» cursã de obþinere a aprobãrilor pentru
sistem Diana Feinstein si Barbara Boxer, senatori
californieni ai Partidului Democrat.
Dar oare este criza imigrantilor ilegali o scuzã
convenabilã de-a Fratelui celui Mare pentru a ne strivi sub
cãlcâi drepturile si proprietãtile? Enriqueta Ramos, persoanã
oficialã din organizaþia Orange County Community College
(Los Angeles), a avut un ton amenintãtor când i-a fost cerutã
pãrerea despre propunerea celor trei: Wilson, Feinstein si
Boxer. „Un card national ID ar putea îndruma Califonia pe o
potecã periculoasã” a afirmat Ramos. „Se va crea un stat
neo-nazist în SUA care va cere cetãtenilor sã se pârascã si sã
se urmãreascã unii pe altii. Apoi o sã ne trezim cã avem asa,
ca din senin, tatuaje pe corp.”

01.Proiectul L.U.C.I.D., Texe Marrs

"Semnul misterios al noii ere
Va constitui oare biocipul implantabil, conectat la
reþeaua L.U.C.I.D. din lumea întreagã, punctul de plecare
pentru misteriosul si diabolicul semn al Fiarei? Pare foarte
plauzibil. Însã, asa cum vom vedea, elita care conduce acum
guvernul SUA si Naþiunile Unite are si alte sisteme
tehnologice pregãtite pentru noi, sisteme care ar putea
pregãti semnul Fiarei.
Martin Anderson, un fost ajutor al lui Reagan, în
prezent membru de vazã al Institutului de Cercetãri Hoover
de la Universitatea Stanford din Palo Ato, California, se
numãrã printre cei care au avertizat în mod repetat publicul
despre ameninþarea la adresa securitãþii si intimitãtii
individuale pe care o reprezintã uneltele supertehnologizate
precum biocipurile implantabile si cardurile inteligente ID.
Într-un articol publicat în San Jose Mercury News, care este
distribuit la nivel national, Anderson a declarat: „Dacã
miscarea de fortare a adoptãrii unui card national de
identitate reuseste, s-ar putea sã asistãm la sfârsitul
intimitãtii în SUA. Toþi vom fi prinsi cu o zgardã
electronicã.
În The Washinghton Times, M. Anderson a continuat
avertismentele la adresa dispozitivelor abuzive puse la punct
de guvern; i-a implorat pe americani sã nu creadã
previziunile extrem de optimiste ale politicienilor si
birocratilor, care sustin cã un implant sau un card ID
inteligent – pentru început – va face viata mai plãcutã, mai
confortabilã, mai sigurã pentru cetãteni. În tonuri
amenintãtoare, Anderson a spus cã vom avea parte exact de
opusul celor prevãzute de politicieni:
„Acest minuscul transponder este un soi de
«tatuaj tehnologic», cu mult mai eficient decât
numerele pe care le aplicau nazistii pe bratele
deþinutilor din lagãrele de concentrare si care nu
mai puteau fi sterse…
În principiu nu existã nici o diferentã între a fi
nevoit sã porti un microcip încastrat într-un card ID
de plastic în posetã si a avea un mic transponder
implantat în brat. Principiul conform cãruia Fratele
cel Mare are dreptul sã te urmãreascã îsi gãseste
aplicare în ambele variante. Singurul lucru care
deosebeste cele douã tehnici este un strat subtire de
piele.
Concluziile lui Anderson constituie un avertisment
pentru noi. „Odatã ce discreditãm ideea de viatã privatã, tot
felul de controale guvernamentale inedite sunt posibile,
lucruri care nici mãcar nu i-au trecut prin gând lui Aldous
Huxley când a scris înfiorãtorul roman Brave New World.”
-extras din volumul publicat in 1996 si tradus in romaneste 2000

Operatiunea Gladio

globalresearch.ca 17 iul.2008

Colaborind cu numeroase agentii de spionaj din Europa de Vest via NATO, CIA a creeat o retea de armate secrete "in spatele liniilor" care s-au facut responsabile de duzine de atrocitati teroriste pe cuprinsul Europei de-a lungul decadelor. Acest reportaj se va concentra asupra armatei "din spatele frontului" italian, fiind si cel mai documentat. Numele sau de cod este "Operatiunea Gladio" -"Spada".
"Sacrificiul" lui Aldo Moro de Andrew G. Marshall
REZUMAT:
Scopul armatelor din "spatele liniilor"
Deja din 1950, CIA a inceput sa antreneze retele de voluntari "din spatele frontului" in Europa Occdentala in spiona, stabilind rute de evacuare si excutarea de miscari de rezistenta in eventualitatea unei invazii rusesti. CIA a finantat si condus aceste grupuri, mai tirziu incepind sa colaboreze cu agentiile de spionaj al serviciilor militare vest-europene sub coordonarea Comitetului NATO.
In 1990 investigatorii italieni si belgieni au inceput sa investigheze legaturile intre "armatele din spatele frontului" si aparitia terorismului in Europa de Vest pe o perioada de 20 ani.
"Armate din spatele liniilor" sau grupuri teroriste?
Aceste "armate din spatele frontului" s-au lovit, au finantat si deseori au directionat diverse organizatii teroriste pe cuprinsul Europei in ceea ce s-a numit "strategie a tensiunilor" cu scopul de a preveni ascensiunea Stingii in politicile vest europene.
"Armatele secrete" ale NATO au dezvoltat activitati criminale subversive in diverse tari. In 1960 in Turcia, in colaborare cu Armata a inscenat o lovitura de stat si a ucis pe primul ministru Adnan Menderes, in Algeria in 1961 armata franceza "din spatele frontului" impreuna cu CIA a inscenat o lovitura de stat impotriva guvernului francez din Alger care in cele din urma a esuat, in 1967 armata greaca "din spatele frontului" a inscenat o lovitura de stat si a impus o dictatura militara. In 1971, in Turcia dupa dupa o lovitura de stat militara "armata din spatele liniilor" a demarat operatiuni de terorism autohton in care au fost ucisi cu sutele. In 1977 in Spania au preluat puterea tot printr-o lovitura de stat. In 1985 in Belgia au atacat si impuscat aleatoriu cumparatorii din supermagazine ucigind 28. In Elvetia in 1990, fostul sef al celor "din spatele liniilor" a scris Ministerului Apararii S.U. amenintind ca da totul in vileag, fiind apoi gasit a doua zi injunghiat cu propriul pumnal. In 1995, Anglia a dezvaluit ca MI 6 si SAS au ajutat "armatele din spatele liniilor".
Nasterea Operatiunii Gladio
Strategia de creeare a tensiunilor
In 1990, primul ministru italian a confirmat ca "armata italiana din spatele frontului" numita "Gladio" a existat incepind cu 1958 cu aprobarea guvernului italian. Incepind cu 1970, comunismul lua amploare in Italia iar guvernul a apelat la strategia de "creeare a tensiunilor" folosind reteaua Gladio. La o intilnire strict secreta a Gladio din 1972, un oficial a facut referire la "atacul preventiv" asupra comunistilor. Dupa cum "Guardian" a raportat, legaturi intre Gladio italian, toate cele trei servicii secrete ale Italiei si loja masonica P2 au fost satisfacator documentate tot asa cum si fiecare dintre sefii unitatilor de servicii secrete era membru al Lojei P2.
Creearea retelei:
In 1949, CIA a ajutat la creearea unitatii italiene a "armatei din spatele frontului", numita SIFAR, formata in mare parte din fostii membri ai politiei secrete a lui Mussolini. La sfirsitul WW II, un fost colaborator nazist Liccio Gelli, a scapat de pericolul de a fi executat pentru activitatile sale din perioada razboiului prin inrolarea in Corpul de Contraspionaj al Armatei americane. In 1950, Gelli a fost recrutat de SIFAR. Gelli a mai fost conducatorul Lojei P2 iar in 1962 a inceput sa dezvolte relatii strinse cu gen. Alexander Haig care era pe atunci asistentul Consilierului prezidential al Securitatii Nationale, Henry Kissinger. Prin intermediul acestei retele, Gelli a devenit seful intermediar intre CIA si gen. De Lorenzo, seful SID.
Gladio creeaza tensiuni:
Gladio a fost implicata in lovitura de stat italiana cind gen. Giovanni De Lorenzo a fortat ministrii socialisti sa paraseasca guvernul. La 12 dec.1969 o bomba a explodat la Banca Nationala Agrara, ucigind 17 si ranind alti 88. In dupa amiaza aceleiasi zile, altre trei bombe au explodat -in Milano, si Roma. Serviciile secrete americane au stiut dinainte de atentate dar nu au anuntat autoritatile italiane. In 2000, un fost general al serviciilor secrete italiene a declarat ca CIA si-a dat acordul tacit asupra unor atentate cu bombe in anii 1960-1970. Atentatele au avut legatura cu doi neofascisti si un agent SID.
In procesul celor patru acuzati de atentatul cu bomba de la o banca din Milano in 1969, gen. Gianadelio Maietti fost sef al Contraspionajului intre 1971-1975, a declarat in fata Curtii ca unitatea sa a descoperit dovezi ca explozibilul extremei dreapta italiene a provenit din Germania si era posibil ca spionajul american sa fi ajutat la transferarea acestuia. Se citeaza ca a spus ca CIA, "urmarind instructiunile propriului guvern intentioneaza sa creeze un nationalism italian capabil sa opreasca orientarea catre stinga iar pentru aceasta e posibil sa fi folosit terorismul de extrema dreapta" si " cred ca aceasta s-a intimplat la fel si in alte tari".
Raportul:
Guvernul italian a elaborat in 2000 un raport de 300 pagini asupra Operatiunii Gladio documentind legaturile cu Statele Unite. A declarat ca Statele Unite au fost responsabile de implementarea tensiunilor. In examinarea absentei arestarilor celor implicati direct in atentatele teroriste din Italia, raportul afirma: "aceste masacre, aceste explozii, aceste actiuni militare au fost promovate, organizate sau sustinute de persoane din interiorul institutiilor de stat italiene si, au mai fost descoperite persoane in legatura cu Serviciile Secrete americane.
Brigazile Rosii
Brigazile Rosii italiene au fost un grup terorist italian de stinga, format in 1970. In 1974, fondatorii Alberto Franceschini si Renato Curcio au fost arestati. Ulterior, Alberto Franceschini a acuzat un superior al Brigazilor Rosii, Mario Moretti, de a-i fi denuntat si ca Moretti si un alt membru conducator Giovanni Senzani erau spioni ai Serviciilor Secrete americane si italiene. Moretti avansind ulterior in ierarhia Brigazilor Rosii ca rezultat al denuntarii celor doi membri fondatori.
Brigazile Rosii si CIA:
Brigazile Rosii au lucrat in strinsa colaborare cu Scoala de Limbi Hyperion din Paris care a fost fondata de Corrado Simoni, Duccio Berio si Mario Moretti. Corrado Simoni a lucrat pt. CIA la Radio Europa Libera, Duccio Berio a aprovizionat SID cu informatii asupra gruparilor de stinga iar Mario Moretti, lasind deoparte acuzatia de spionaj adusa de membrii fondatori, a mai fost organizatorul atentatului de asasinare a lui Aldo Moro. Un raport al politiei italiene referitor la Scoala Hyperion afirma ca aceasta era "cel mai important birou al CIA in Europa."
Asasinarea lui Aldo Moro
Moro isi face inamici puternici:
Aldo Moro care a indeplinit functia de prim ministru din 1963 pina in 1968 si iar in 1973 pina in 1976, a fost rapit si ucis de Brigazile Rosii in 1978 in timp ce era inca un politician proeminent in cadrul Partidului Cristian Democratic. A fost rapit in drumul spre Parlament unde urma sa inaugureze pentru prima oara noul guvern pentru care el negociase sa fie sustinut de Partidul Comunist Italian incepind cu 1947.Metodele lui Moro si aducerea comunistilor in guvern au fost opuse si de SUA si de URSS.
Amenintarea lui Kissinger:
Moro a fost initial retinut pentru 55 zile inainte de a fi ucis. Motivul principal a fost intentia sa de a aduce comunistii la guvernare. Cu patru ani inainte de moartea sa, in 1974 a fost in vizita in USA ca Prim Ministru. Acolo s-a intilnit cu Secretarul de Stat, Kissinger, care i-a spus: "Trebuie sa incetezi sa incerci sa faci sa colaboreze toate fortele politice din tara ta .... sau vei plati scump pentru asta".
Moro a fost "sacrificat":
Steve Pieczenik, un fost negociator si manager al situatiilor de criza internationala pentru Departamentul de Stat "sustine ca a jucat un rol vital in destinul lui Aldo Moro". Pieczenik "sustine ca Moro a fost sacrificat pentru stabilitatea Italiei". El a fost trimis in Italia de catre presedintele Jimmy Carter pentru a face parte din comitetul pentru gestionarea crizei care spune el ca "a intrat in actiune din teama ca Moro ar divulga secrete de stat in schimbul eliberarii".
Una din actiunile acestui comitet a fost sa lase "sa scape" un memo atribuit Brigazilor Rosii din care rezulta ca Moro ar fi fost deja mort. Scopul era sa pregateasca guvernul italian pentru ce putea fi mai rau si de a lasa Brigazile Rosii sa inteleaga ca nu ar fi fost posibile negocieri pentru Moro considerind ce este deja mort. Intr-un documentar despre acest subiect, Pieczenik afirma ca "decizia a fost luata in cea de-a patra saptamina de la rapire cind scrisorile lui Moro incepusera sa devina disperate si parea sa fie dispus sa divulge secrete de stat" si ca "a fost o decizie extrem de greu de luat dar, in sfirsit a fost Ministrul de Interne Francesco Cossiga cel care a decis si aparent, si Prim Ministrul Giulio Andreotti.
Scrisorile lui Moro:
In scrisorile din perioada captivitatii, Moro si-a exprimat teama ca "si alte servicii secrete din Vest ar putea fi implicate .... in destabilizarea tarii noastre". In timpul interogatoriilor sale din captivitate, Moro s-a referit la "activitatile de guerilla ale NATO". Se pare ca Brigazile Rosii nu au folosit aceasta informatie poate pentru ca, conform fondatorilor gruparii, liderii ei din acea perioada erau angajatii serviciilor secrete italiene sau americane.
Reporter rebel ucis de presedinte?
La scurt timp dupa moartea lui Moro, jurnalistul italian Mino Pecorelli, "o persoana cu contacte excelente in rindul serviciilor secrete" si-a exprimat in 1978 suspiciunea ca moartea lui Moro ar fi avut legatura cu Gladio.... despre care nu s-a stiut public pina in 1990. La un an dupa moartea lui Moro, Pecorelli a murit impuscat la Roma. El a afirmat ca moartea lui Moro se datoreaza unei "super-puteri lucide". In 2002, fostul prim ministru pt. 7 mandate, Giulio Andreotti a fost condamnat pentru asasinarea lui Pecoretti. Pecoretti avea in lucru o carte care "continea criticism periculos catre Primul Ministru Giulio Andreotti din partea celui asasinat: Aldo Moro.
Exploziile de la Bologna
In dimineata zilei de 2 aug.1980, Italia a trait cel mai ingrozitor atac terorist, la Gara Bologna in care au murit 80 persoane si au fost ranite mai mult de 200. A avut loc o lunga si complicata investigatie si eventual chiar si un proces. In 1988, patru extremisti dreapta au fost condamnati la inchisoare pe viata. Alti doi acuzati au fost condamnati pentru devierea investigatiilor. Francesco Pazienza, un fost financier colegat cu diferite cazuri penale, si Licio Gelli, fostul Mare Maestru a Lojei P2. Ultimul este acelasi Licio Gelli care intermedia intre CIA si fostul sef al Serviciilor Secrete italiene pentru reteaua Gladio. In cele din urma, Gelli a fost scos de sub acuzatii.

Armata secreta a N.A.T.O. implicata in terorism

daniel ganser globalresearch.ca 17 dec 2004


In timp ce expertii dezbat daca NATO este in masura sa raspunda "Razboiului impotriva terorismului", cercetari noi sugereaza chiar ca secretismul aliantei este in legatura cu terorismul.
Nota editorului: Articolul este bazat pe extrase din noua sa carte: "Armatele secrete ale NATO. Operatiunea Gladio si terorismul in Europa de Vest", publicata in aceasta saptamina Frank Cass din Londra.
Cartea descrie operatiunile clandestine ale NATO pe timpul Razboiului Rece. Cercetarea a fost urmata de o istorisire care a facut prima pagina in toata lumea in 1990 dar a disparut relativ repede, asigurindu-se astfel ca operatiunile secrete ale NATO ramin astfel: secrete.
Pina astazi nu a fost efectuata o investigatie completa asupra Armatelor secrete ale NATO - o misiune pe care Daniel Ganser a efectuat-o singur cu destul succes.

--------

In Italia, pe 03 aug. 1990 Prim Ministrul de atunci, Giulio Andreotti a confirmat existenta unei armate secrete pe teritoriul national numita codificat "Gladio" -numele latin pentru "Sabie". Declaratia sa din fata Comisiei Investigative a Terorismului a zguduit parlamentul italian si opinia publica la gindul ca acea armata ar fi putut manipula politicii prin acte de terorism.
Andreotti a dezvalui ca armata secreta Gladio a fost ascunsa in interiorul Ministerului Apararii ca diviziune a Seviciilor Secrete Militare -SISMI. Generalului Vito Miceli , fost sef al Serviciilor Secrete Militare nu i-a venit sa creada ca Andreotti a dezvalui secretul si a ripostat: " Eu am fost inchis pentru ca nu am vrut sa dezvalui existenta acestei super secrete armate si vine acum Andreotti si o dezvaluie Parlamentului!". Conform unui document elaborat de SISMI in 1959 armatele secrete aveau doua obiective strategice principale: unul era sa opereze ca un grup "ramas in spatele liniilor" (stay behind) in cazul unei invazii sovietice si sa initieze lupte de guerilla in teritoriile ocupate, iar celalalt sa dezvolte actiuni domestice in cazuri de "situatii de urgenta"!
Perceptia serviciilor secrete militare asupra a ceea ce ar fi putut fi "situatii de urgenta" era bine definita in Italia Razboiului Rece si era concentrata asupra puterii crescinde a Partidului Comunist si a celorlalte partide socialiste care aveau ca scop slabirea influentei NATO din interior. Judecatorul italian Felice Casson este cel care a descoperit primul armata secreta Gladio in timpul investigatiilor asupra terorismului extremei dreapta si l-a fortat pe Andreotti sa ia pozitie, aflind ca armata secreta are legaturi cu terorismul extremei dreapta ca raspuns la "situatiile de urgenta". Teroristii, aprovizionati de armata secreta au executat detonari de bombe in locuri publice acuzind Stinga Italian, fiind protejati de secretul militar. "Veti ataca civilii, populatia, femeile, copiii, lume inocenta, lume necunoscuta fara nici-o legatura cu lumea politica" -teroristul extremei dreapta, Vincenzo Vinciguerra explicind asa-numita "strategie de tensiune".
Strategia era foarte simpla:"Se presupune ca forteaza pe acesti oameni -poporul italian, sa ceara statului mai multa siguranta. Aceasta este logica politica care se ascunde in spatele tuturor masacrelor si atentatelor cu bombe care ramin nepedepsite ... pentru ca statul nu se poate condamna singur sau sa se declare responsabil pentru ce s-a intimplat."

Nici-un raspuns de la C.I.A. sau de la N.A.T.O.
Cit de puternic au sustinut N.A.T.O. si Serviciile Secrete ale S.U.A.uzul terorii in Italia pentru a discredita Stinga politica pe durata Razboiului Rece ramine subiectul unei viitoare anchete. Generalul Gerardo Serravalle aflat la comanda armatei Gladio intre 1971 si 1974, a confirmat ca armata secreta "putea trece de la defensiva -strategie de dupa invazie la ofensiva -razboi civil."
Senatul Italian a hotarit ca putea fi mai detaliat si a conclus in investigatia sa din 2000: "Acele masacre, acele atentate cu bombe, acele actiuni militare au fost organizate, promovate sau sustinute de persoane din interiorul institutiilor statului italian si asa cum a fost descoperit de curind, de persoane in legatura cu serviciile secrete din S.U.A." Chiar de la descoperirile initiale ale armatelor secrete ale N.A.T.O. din 1990, investigatiile asupra armatelor "ramase in urma" au progresat foarte incet datorita accesului restrins asupra documentelor necesare si a refuzurilor C.I.A. si N.A.T.O. de a colabora. La 5 nov. 1990, un purtator de cuvint al N.A.T.O. a declarat unei prese curioase: "N.A.T.O. nu a executat niciodata operatiuni de guerilla sau de razboi civil."
In ziua urmatoare, oficiali ai N.A.T.O. au declarat ca negatia din ziua precedenta era falsa adaugind ca alianta nu va comenta asupra problemelor de secret militar. La 7 nov, cea mai inalta oficialitate N.A.T.O. in Europa, Comandantul Suprem al aliatilor (SACEUR), generalul S.U.A. John Galvin impreuna cu celalalt oficial civil, Secretarul General Manfred Wörner au comunicat ambasadorilor N.A.T.O. "in spatele usilor inchise" -"Atit timp cit aceasta este o organizatie secreta nu m-as astepta la prea multe raspunsuri"- conform unui oficial care a dorit sa ramina anonim, "Daca exista undeva vreo legatura cu organizatiile teroriste atunci aceasta este ingropata prea adinc". Fostul director C.I.A. William Colby a confirmat in memoriile sale ca organizarea de armate secrete in Europa de Vest a fost "un program de importanta deosebita" pentru C.I.A. Proiectul a demarat dupa WW II intr-un secret total iar accesul la informatie a fost limitat la "cel mai mic numar posibil de oameni de deosebita incredere in N.A.T.O., in Washington si in tarile implicate". Dar cind in Italia in 1990, amiralul Stansfield Turner , fost director C.I.A. a fost intervievat in direct la televiziune asupra Gladio a refuzat sa raspunda la orice intrebare asupra unei chestiuni atit de sensibile, iar la insistentele jurnalistului in respect pentru victimele atentatelor, acesta i-a smuls microfonul si a strigat in el: "Am spus fara intrebari asupra Gladio", interviul terminindu-se astfel.

Proteste din partea E.U.
Daca ar fi avut loc o invazie ruseasca, soldatii secreti anticomunisti ar fi operat in spatele liniilor inamicului formind si intarind miscari de rezistenta pe teritoriul ocupat de inamic, evacuind pilotii doboriti, sabotind liniile de aprovizionare si centrele de productie ale fortelor de ocupatie. Parlamentul european a reactionat vehement la descoperirea armatelor secrete suspectindu-le a fi impicate in manipulari si actiuni de terorism. Reprezentantul italian, Falqui a deschis debaterile cu"Aceasta Europa nu are viitor daca nu este fondata pe adevar, pe transparenta totala a institutiilor sale in legatura cu comploturile asupra democratiei care au intors pe dos istoria chiar si in timpurile apropiate a multor state europene". Falqui a insistat ca "nu exista viitor daca nu eliminam ideea de a trai intr-un stat duplicitar: unul deschis si democratic iar celalalt, clandestin si reactionar. De aceea vrem sa stim cum si cite retele Gladio au existat in statele membre ale Uniunii Europene". Majoritatea parlamentarilor E.U. l-au urmat pe Falqui iar intr-o rezolutie speciala la 22 nov 1990 a facut cunoscut ca "E.U. se opune energic la asumarea dreptului de catre un anumit personal militar al S.U. din cadrul SHAPE si NATO de a sustine creearea in Europa a unor retele clandestine de spionaj si de interventie" cerind " o investigatie completa asupra naturii, telului, structurii si altor aspecte ale acestor organizatii clandestine, interferenta lor ilegala cu afacerile politice ale tarilor implicate" si "problemele privind terorismul in Europa".

Armate secrete de-a lungul Europei
Doar parlamentele Italiei, Belgiei si Elvetiei au constituit o comisie speciala pentru a investiga armata nationala secreta si dupa luni si chiar ani de investigatie a prezentat un raport public. Pe baza acestor date si a altor surse secundare din numeroase tari europene, "Armatele secrete ale N.A.T.O." confirma pentru prima oara ca retele secrete pe cuprinsul Europei, cu retele deliate in Germania, Franta, Spania, Portugalia, Olanda, Luxemburg, Belgia, Danemarca, Norvegia, Italia, Grecia si Turcia si de asemenea: mari planuri strategice pentru Marea Britanie si USA. "Armatele ramase in urma" au fost coordonate la nivel international de asa-numitul Comitetul Clandestin al Aliatilor (ACC) si Comitetul Clandestin de Planificare (CPC)in legatura cu Cartierul General NATO al Fortelor Aliate in Europa (SHAPE). Au folosit nume codificate precum Absolon in Danemarca, P26 in Elvetia, ROC in Norvegia sau SDRA8 in Belgia. Interesant de remarcat este ca au existat diferente majore de la o tara la alta. In unele tari, armatele secrete au fost sursa a terorii in timp ce in altele au ramas intr-o prudenta expectativa.
In Turcia, "guerilla" a fost implicata in terorism local si tortura impotriva kurzilor in timp ce in Grecia, LOK a luat parte in 1967 in lovitura de stat care a prevenit guvernarea socialista. In Spania, armatele secrete au fost folosite in sutinerea dictaturii fasciste a lui Franco iar in Germania au folosit explozivele in atacul din 1980 din Munchen. In alte tari precum Danemarca, Norvegia si Luxemburg, soldatii secreti erau pregatiti in eventualitatea unei invazii a tarilor lor si nu au fost implicati in terorism local sau in manipulari. In contextul imediat urmator, al "razboiului impotriva terorismului", datele Gladio sugereaza incredibilul ca guvernele vestice au sacrificat vietile cetatenilor inocenti si au ascuns acte de terorism pentru a manipula opinia publica. Acuzatiile aduse Pentagonului, NATO, CIA, MI6 si alte servicii secrete vest-europene ca au fost implicate in acte de terorism, lovituri de stat si tortura in Europa, sint evident subiecte foarte delicate si necesita viitoare investigatii. In absenta unei anchete oficiale din partea NATO si a E.U, investigatiile viitoare in domeniul terorismului sint pe cale de a aborda o misiune dificila... aceea pe care cred ca am inceput-o eu promitator cu "Armatele Secrete ale Nato".