Ce este descresterea?

31 mai 2009

" Este un bine ca poporul sa nu inteleaga functionarea sistemului nostru bancar si monetar, deoarece daca s-ar intampla, cred ca ar exploda o revolutie inainte de maine dimineata"-Henry Ford - 1863-1947)


Termenul descrestere, oficial, indica o filozofie politica alternativa a gandirii politice dominante, fie ea capitalista, socialista, comunista. De fapt in toate tarile asa-zise occidentale vine adoptat si acceptat tocmai din 1944, un model de dezvoltare omogen in baza unui indicator precum Produsul Intern Brut (PIB) care masoara productia de marfuri si servicii imateriale intr-un an. Conceptul de bogatie a fost propagandat de Banca Mondiala(BM), de Fondul Monetar International (FMI) si de Banca Regulamentelor Internationale (BIS)in asemenea maniera incat PIB si folosirea unei monede imprimate de o Banca Centrala sa fie unica adevarata "valoare" de luat in consideratie. Am ajuns la asa un punct ca, corporatiile SpA prin Organizatia Mondiala a Comertului (WTO), guverneaza politica mondiala si deci si locala, si nu mai sunt institutiile publice reprezentative alese democratic cele care decid in contul popoarelor. Modelul gresit de societate care ne oprima este cresterea economica si monetara prin cresterea insasi, ignorand drepturile civile. In realitate, acest model de dezvoltare este precedent celui de-al doilea razboi mondial, izvorat in USA odata cu nasterea Rezervei Federale si cu nasterea "personalitatii juridice", societate pe actiuni care dialogheaza cu institutiile si descarca de responsabilitati persoanele fizice.
Asadar,imediat dupa razboi a izvorat o miscare culturala pentru a critica acest model de dezvoltare. Dibatitul politic-cultural in anii '50 si '60 a spus clar ca masura PIB nu era suficienta pentru a intelege dezvoltarea reala si a specificat ca, prin crestere nu trebuia sa se inteleaga numai cea economica si monetara, dar si culturala, etica, sociala si spirituala. Si deci, termenul descrestere se ontrapune cresterii PIB lasand sa se inteleaga ca nu are importanta semnul pozitiv sau negativ al PIB,dat fiind ca el insusi nu este un indice de crestere reala a Tarii, ci un stupid indicator economic care nu tine cont de drepturi, de cultura, de sanatate, de calitatea hranei si de fericirea umana.

O mana de bancheri si industriasi a reusit sa programeze mintile a milioane de cetateni prin intermediul universitatilor si mass-media inaltand moneda, de ei controlata si emisa "din nimic", la dogma religioasa, inaltand cresterea monetara si industriala la dogma societara, la model de imitat. Ei au manipulat realul concept de bogatie, au manipulat concepte de dezvoltare si crestere. Bogatul nu este acela care mananca mai multa hrana poluata, ci cine se hraneste in maniera sanatoasa si echilibrata.. Si cererea de lucru este instrumentul cel mai eficient de santaj pentru sclavizarea fiintelor umane, oprimandu-le in continua cautare a unei bucati de hartie imprimate de Bancile Centrale si imprumutata Statelor. Asa zisa societate "avansata", industriala, occidentala, a dezvoltarii si a "dezvoltarii sustinibile" este fondata pe putine reguli: o moneda privata creata din nimic, absenta eticii in regulile scrise, fie ele legi sau norme ale Statelor si, tratate internationale si acorduri internationale. In substanta, banci si corporatii folosesc resursele planetei dupa bunul lor plac pentru a pastra puterea si continua controlul asupra majoritatii popoarelor guvernate de false democratii reprezentative instituite in majoritatea teritoriilor.

Descresterea se sprijina pe conceptul de BIOECONOMIE, ea se contrapune teoriei economice clasice bazate doar pe crestere fara sa tina seama de legile fundamentale ale naturii si, deci ale fizicii. Noi toti am auzit vorbindu-se despre teoria entropica; ei bine, bioeconomia tine cont de daunele mediului si sanitare cauzate de o proasta productie industriala a marfurilor. Asta trebuie sa se intample pentru simplul fapt ca Planeta Pamant are resurse finite si, cine le risipeste trebuie sa plateasca daune comunitatii. Azi, aceasta nu se intampla deoarece modelul de dezvoltare este bazat pe crestere pentru crestere si asta nu respecta drepturile omului, in schimb daca ar face-o ar trebui sa redistribuie profiturile obtinute in maniera ilicita, adica obtinute prin uzurparea resurselor cu consecinta de a face mai putin bogati bogatii. Din pacate puternicii Pamantului suparavietuiesc multumita sustinerii noastre politice, pentru ca ei au influentat, manipulat si programat gandirea dominanta a elitei; din pacate exista o elita pentru ca am fost obisnuiti sa vedem "pe cineva deasupra noastra", am fost programati sa traim ca sclavi si, noi nu nreusim sa vedem colivia mentala in jurul nostru pentru ca suntem conditionati de un stil de viata excesiv, absurd si inuman. O eroare a noastra este ca suntem obisnuiti sa delegam si, nu sa decidem direct.
Avem un stil de viata atat de prost, dar nu reusim sa ne dam seama deoarece mental suntem conditionati, imaturi si blocati. Suportam pasiv stiluri de viata pe care aceleasi corporatii SpA le comunica prin intermediul mass-media pe care le controleaza. E incredibil sa gandesti asupra faptului ca in realitate "maestrul de viata" este acea stupida cutie numita televizor. Principalele conditionari provin de la TV, apoi de la studii si de la mediu. Prin mediu intelegand familie, relatii sentimentale, prietenie si munca.

Descresterea intentioneaza simplu rasturnarea stilurilor de viata si revenirea la folosirea rationala a creierului uman si la folosirea rationala a energiei. Se intentioneaza redescoperirea placerii de a nu mai trai social in maniera egoista ci altruista. Redescoperirea placerii hranei autoproduse, a vietii convietuite, de a sta impreuna pentru infruntarea problemelor comunitatii locale avand un sprijin olistic si pragmatic al temelor dezbatute.

Descresterea semnifica redobandirea bunurilor comune si tutelarea lor. Semnifica bautul apei de la robinet dar sigura, semnifica incredintarea gestionarii ei unor societati publice cu adevarat facute de cetateni si nu de o corporatie SpA.

Pentru toate aceste motive, descresterea fericita nu este plasabila intre curentii politici actuali, fie ei de dreapta sau de stanga, din banalul motiv ca drepturile nu sunt ale unei parti politice ci ale tuturor. A manca hrana sanatoasa si de calitate, a bea apa publica si curata, a folosi energia in mod rational, toate acestea si altele sunt pure alegeri de bun simt, sunt fructul actiunilor politice care nu au un steag politic. Daca ar fi fost reprezentanti alesi, nu corupti, acestia ar vorbi despre cum sa elimine risipele energetice ale retelei nationale si locale, ar aplica folosirea tehnologiei si a surselor energetice renovabile. Dar toate acestea nu se intampla pentru ca reducerea consumunlui si deci cererea energetica este opusa culturii cresterii PIB, si opusa strategiei monopolistilor energetici nationali si locali care castiga bani chiar din risipe si din consumuri si nu din economiile energetice. Cu acest simplu exemplu ne dam seama de cum actualele forte politice sunt intru totul invechite, corupte si imorale. Se intuieste ca descresterea este o cultura politica moderna si contemporana pentru ca tine cont de trairea sobra folositoare planetei si deci fiintei umane. Zise acestea, este necesara impartasirea, studierea si demonstrarea a cat este posibil traiul mai bun si depasirea tuturor barierelor mentale existente astazi. Se poate incepe aplicand strategia "deseuri zero", care imita legile naturii eliminand erorile de proiectare industriala a marfurilor si refolosind deseurile incluzandu-le intr-un ciclu comercial.
Strategia "deseuri zero" reduce la maxim riscurile de mediu si sanitare si inlocuieste vechile incineritoare cu implanturi de reciclaj, mult mai putin costisitoare si mai rationale.

In ultima vreme unele comunitati locale au propus orase sustinibile denumite "orase de tranzitie" constiente de valoarea cea mai ridicata a petrolului. Traditionalele surse energetice fosile, petrol si gaz, bineinteles ca se vor sfarsi. De aceea unele comunitati au decis sa nu le mai foloseasca si sa devina si energetic independente.



Articolul a fost publicat in "Descrescita, ambiente, politica, sostenibilità" si apartine lui Marco Cedolin. Poate fi citit in varianta originala accesand link-ul http://peppecarpentieri.wordpress.com